Cum e să fii unguroaică născută în capitala României predând zi de zi limba engleză?

Spread the love

Mi-am găsit și definit greu identitatea. Numele de familie Árvay, originile ungureşti sau look-ul meu de femeie plinuţă NU se potriveau deloc cu standardele şi lumea din jur. Mă învăţasem ca în faţa blocului să zic că mă numesc ANA deşi numele meu mic este Tünde (Zina). Fusesem des respinsă din cauză că eram ”diferită”.
Îmi căutam definiţia şi încercam să mă conectez. Căci aveam nevoie să aparţin undeva, să interacţionez cu ceilalți. Am trăit mulţi ani singurătate, izolare, anxietate şi deznădejde, aveam nevoie să aparţin undeva.
Dar forma corpului meu nu era potrivită. Naționalitatea mea nu era potrivită. Eram ”cealaltă” înainte să fiu orice altceva, chiar şi înainte de a fi femeie. Eram minoritate,eram o tăcere.
O altă lume s-a deschis: șansa de a fi leader la firma mea și profesoară liberă. TOTUL dispare când sunt în fața elevilor mei. Mă pierd, la propriu. Îmi transpun toate calitățile intelectuale și emoţionale în lecțiile mele. Pot fi, în mişcare, la tablă, în fața băncilor într-un fel în care nu reuşesc să fiu în viaţa mea reală, în mine.

Nici nu găsesc cuvintele să descriu pacea pe care o simt când țin lecții. Mă pot conecta la altă realitate, nu cea socială, convențională, ci una în care sufletul are propria ei voce și propriul său ecou în inimile celorlalți. Şi mă simt aşa de bine!

Acasă

Am ajuns la esența ființei mele, am ajuns ..acasă…în sine. Exist în interiorul unui eu pe deplin liniștit, regăsit, este viața, direcția pe care eu o creez, o controlez, pe care o duc și conduc, căreia îi dau viaţă, identitate și sens …
 

Vizualizări: 0
© Arvay Educational & Consulting